primavara

Tu-mi aduci primavara inapoi..imi mangai cu razele tale calde parul castaniu si-mi atingi buzele cu petalele florilor de pe camp.Imi deschizi palmele ca sa simt adierea vantului care vibreaza de viata si m-astern pe iarba moale in care s-aud zumzaituri de albine.
Timpul este efemer...dar pare-o vesnicie atunci cand esti langa mine.Puful copacilor cade usor ca o ploaie si-mi acopera urmele pasilor.In lumina scazuta a soarelui ce se lasa spre asfintit,vorbele mele sunt niste fluturi de noapte bajbaind …care dispar treptat intr-o mana de intuneric.Sunt ca-ntr-un tablou in ceara tanjind dupa prima atingere prin care ochii pictorului vad stralucirea.